Colecţii cărţi / 2008

Condiţia jurnalistului: note de curs

Autor(i) : Ioan DAMASCHIN
An publicare : 2008
ISBN : 978-973-1709-41-3
Conţinut : download PDF

PREFAŢĂ


Aria de cuprindere a profesiei de jurnalist este foarte largă, incertă, cu greu i se pot stabili graniţele şi prezintă multe aspecte contradictorii.
Prin multiplele lui sarcini şi caracterul eterogen al atribuţiilor sale, jurnalistul este: un căutător şi distribuitor de informaţii din cele mai diverse sfere; un pedagog care educă publicul; un lider de opinie care formează modul de gândire şi credinţele audienţei; un animator care mobilizează şi solidarizează colectivităţile; un om de divertisment care oferă clipe de relaxare şi de evadare imaginară pentru o mulţime de oameni; un creator de cultură care selectează şi promovează valorile.
Definirea şi analizarea identităţii sociale a jurnaliştilor prin ceea ce sunt şi ceea ce fac este dificilă, deoarece această profesie a „vagului“ suferă de o ambiguitate funda-mentală: ea se află la frontiera mai multor ocupaţii şi întruneşte atât note din câmpul ocupaţiilor artistice (liberale), cât şi note din sfera profesiilor.
În realitatea exercitării ei, profesia este supusă tuturor condiţionărilor, jurnalistul desfăşurându-şi activitatea precum Ulisse, aflat între Scylla şi Caribda: între independenţă profesională şi îngrădiri; între libertatea de informare şi presiuni venite din toate azimuturile; între politica redacţională şi clauza de conştiinţă, între informaţia de interes public şi informaţia clasificată, între obligaţia de a servi interesul public şi presiunile grupurilor de interese.
În acest câmp de multiple contradictorialităţi în care jurnalistul îşi desfăşoară activitatea Pierre Bourdeau a definit condiţia jurnalistului ca fiind une misere de condiţion.
Clarificarea imaginii complexe a jurnalistului în sistemul instituţiilor de presă, a responsabilităţilor ce revin acestora faţă de societate, surse şi propria semnătură, în condiţiile respectării normelor deontologice de breaslă, pe plan internaţional şi naţional, sunt doar câteva dintre aspectele pe care această lucrare încearcă să le supună dezbaterii, folosind aparatul documentar şi ştiinţific specific universitar.
Alte aspecte vizează: presiunile exercitate într-o instituţie de presă şi modul de rezolvare a lor; statutul jurnalistului în ansamblul profesiilor contemporane; în ce măsură reporterii şi editorii sunt „amici“ sau „inamici“; noua etică profesională a jurnalistului; independenţa profesională şi clauza de conştiinţă.
Toate aceste aspecte dar şi altele asemănătoare, sunt supuse atenţiei studenţilor, dar şi jurnaliştilor interesaţi, astfel ca ei să-şi conştientizeze statutul şi responsabilităţile ce le revin faţă de public în exercitarea acestei complexe profesii.

AUTORUL