Colecţii cărţi / 2008

Elemente de geopolitică şi geostrategie

Autor(i) : Olimpiu-Manuel GLODARENCO
An publicare : 2008
ISBN : 978-973-1709-43-7
Conţinut : download PDF

CUVÂNT ÎNAINTE

Cu toate că a existat de la începuturile omenirii, geopolitica a fost conştientizată ca ştiinţă la începutul secolului trecut când tot mai mulţi gânditori şi teoreticieni au studiat legăturile statornicite între geografie şi politică şi au evidenţiat faptul că deciziile politice sunt, tot mai mult, influenţate de zonele geografice în care sunt aplicate. Din această perspectivă, atât geopolitica, cât şi geostrategia sunt, din ce în ce mai mult, studiate de factorii de conducere statali, dar şi ai marilor concerne economice, interesaţi de menţinerea unui climat propice respectării drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului, dar şi unui mediu de afaceri care să nu resimtă cutremurele provocate de atentate sau răsturnări de regimuri politice.
Autorul volumului de faţă, absolvent al cursurilor de specialitate militară din cadrul Universităţii de Apărare „Carol I” şi care a susţinut strălucit teza de doctorat în cadrul aceleiaşi instituţii militare, a încercat, fără pretenţia de a fi exhaustiv, să definească, în lumina actualului context internaţional, conceptele de geopolitică şi geostrategie şi să identifice principalele teorii în domeniu elaborate atât în cancelariile Marilor Puteri, cât şi în diferite instituţii internaţionale specializate. Acest demers este cu atât mai important cu cât există diferite şcoli de gândire de o parte şi de alta a Atlanticului.
În debutul volumului de faţă, autorul realizează o radiografie a contextului internaţional actual prin identificarea punctelor vulnerabile ale societăţilor democratice, ţinta preferată a fundamentaliştilor, dar şi a altor grupări teroriste sau cu potenţial terorist, precum şi noile ameninţări la care societatea actuală, mai deschisă ca niciodată, este supusă din partea unor grupuri interesate de destabilizarea unei ordini mondiale de la care se simt excluse.
O atenţie deosebită este acordată spaţiului euro-atlantic, poate una din cele mai vizate regiuni de către terorismul internaţional. Sunt identificate, cu acurateţe şi discernământ, măsurile economice, militare şi politice pe care statele incluse în această zonă, aflate sub umbrela Tratatului politico-militar nord-atlantic, le iau sau intenţionează să le ia în viitorul apropiat, atât pentru prevenirea apariţiei unor focare de intoleranţă politică şi religioasă, cât şi pentru izolarea acelor regimuri politice care prezintă tendinţe de eludare a tratatelor internaţionale în vigoare.
Ca o prelungire a acestui spaţiu, autorul alocă un loc aparte problemelor economice, politice şi militare cu care se confruntă Federaţia Rusă, de la prăbuşirea Cortinei de Fier până în zilele noastre. Transformată din inamic în partener de discuţii pentru N.A.T.O., Federaţia Rusă prezintă, în continuare, un factor de decizie deosebit de important pe scena geopolitică a spaţiului european, cu extensie în cel eurasiatic, atât datorită potenţialului său nuclear, cât, mai ales, puterii energetice conferite de cantităţile imense de hidrocarburi pe care această putere le exportă în spaţiul european şi care, nu de puţine ori, a reprezentat o monedă de schimb, dacă nu chiar un element de şantaj, folosită în atingerea propriilor sale interese.
O altă temă minuţios studiată şi abordată în strânsă corelare cu contextul global actual este legată de situaţia geostrategică a statelor din centrul şi sud-estul Europei, dar şi a problemelor economice, politice şi militare cu care se confruntă statele din bazinul Mării Negre care au, fie o democraţie consolidată, cazul României şi Bulgariei, fie o democraţie incipientă, cazul Georgiei. În acest spaţiu generos se confruntă, încă, regimuri politice deschise spre democraţie, spre o economie concurenţială normală, adaptată cerinţelor unei globalizări tot mai accentuate, regimuri care fac eforturi susţinute pentru desprinderea de trecutul autoritarist şi regimuri care nu renunţă la marota dictaturii.
Aşa cum era şi normal, lucrarea de faţă identifică una din problemele cele mai acute ale contemporaneităţii căreia, din păcate, nu i s-a dat o rezolvare acceptată nici de către organismele internaţionale abilitate şi nici de către comunităţile respective. Este vorba despre statutul minorităţilor, în general, şi despre cel al minorităţii româneşti aflate pe teritoriul statelor vecine României. Bine documentat, autorul identifică problemele cu care se confruntă românii din Balcani, precum şi politica unor state din această zonă de a-i deznaţionaliza complet pe românii balcanici.
Aşa cum era de aşteptat, în acest volum, un loc important este atribuit terorismului internaţional care a dus la apariţia unui nou tip de război, cel neconvenţional, în care frontul şi forţele beligerante nu mai sunt perfect identificabile.
Cu o acribie deosebită, autorul identifică diferitele tipologii ale terorismului, ameninţarea pe care acesta o reprezintă pentru statele democrate, dar şi acele organizaţii teroriste sau cu potenţial terorist care au stat la baza unor atentate care au zguduit lumea, în principal din a doua jumătate a secolului trecut.
Nu în ultimul rând, globalizării şi mondializării li se acordă un spaţiu generos, în contextul ştergerii graniţelor comerciale şi a pieţei forţei de muncă, parte a acestui proces.
Lucrarea de faţă, pentru care autorul a beneficiat şi folosit surse bibliografice generoase, reuşeşte să realizeze o radiografie pertinentă a contextului internaţional actual, a pericolelor pe care globalizarea le-a permis şi, de ce nu, chiar încurajat, a centrelor de putere şi decizie în actul guvernării mondiale, precum şi a acelor grupuri care pun în pericol stabilitatea mondială prin metode neconvenţionale.

Prof. univ. dr. Dumitru MAZILU
Membru al Academiei Diplomatice Internaţionale