Colecţii cărţi / 2009

A socio-linguistic approach to communication

Autor(i) : Larisa PINTILIE
An publicare : 2009
ISBN : 978-973-732-102-2
Conţinut : download PDF

Cuvânt înainte

Lucrarea A Socio-Linguistic Approach to Communication este structurată pe patru capitole (Capitolul 1: Introducing Communication; Capitolul 2: Sociological Aspects of Communication; Capitolul 3: Models of Communication şi Capitolul 4: Media as Communicator). Toate cele patru capitole, însoţite de o introducere şi concluzii, vizează aspecte importante ale comunicării: modele de comunicare, abordarea lingvis-tică şi socială a comunicării, dar şi reflectarea acesteia în mass-media, cu precădere în publicitate.
Este cunoscut faptul că domeniul comunicării este de larg interes, acest fapt fiind demonstrat de multi-disciplinaritatea ariilor de studiu (biologie, psihologie, sociologie, filosofie etc.). În termeni generali, comunicarea poate fi definită drept o transmitere de informaţii de la o persoană la alta. Comunicarea este profund legată de comportamentul uman, dar şi de structurile sociale, având un rol important în viaţa şi cultura umană. De aceea, studiul comunicării presupune, în primul rând, studierea culturii în care este integrată.
Primul capitol al lucrării prezintă tocmai aceste aspecte, pornind de la definiţiile comunicării, făcând referire la cele două şcoli de studiere a comunicării: comunicarea privita ca proces (“Process School”) şi comunicarea privită din perspectiva semioticii (“Semiotic School”) care presupune studierea textului şi culturii. Tot în acest prim capitol sunt prezentate tipurile de comunicare (verbal şi nonverbal) în care este subliniată importanţa limbii, dar mai ales adaptabilitatea acesteia la mediul şi contextul social, nivelurile şi barierele comunicării.
În ceea ce priveşte modelele de comunicare, au fost prezentate cinci modele dintre cele mai cunoscute: Modelul Shannon & Weaver (1949), Modelul lui Newcomb (1953), Modelul lui Gerbner – Modelul naturii dinamice a comunicării umane (1956), Modelul lingvistic al lui Jakobson (1960) si Modelul lui Stuart Hall, privind mass-media (1973).
În cel de-al treilea capitol sunt prezentate şi analizate aspectele sociale ale comunicării: comunica-rea interculturală (Intercultural Communication) şi diferenţele de gen în comunicare (Gender Differences in Communication). Limba este un element deosebit de important al comunicării interculturale. Ea însoţeşte şi transmite gânduri, valori, credinţe, percepţii, norme etc. De asemenea, sociologii susţin faptul că mesajele transmise de mass-media influenţează percepţiile indivizilor, dar mai ales atitudinile şi comportamentul social.
Ultimul capitol analizează în detaliu tocmai aceste influenţe mass-media. Limbajul mediatic (The Language of Media) este prezentat din perspectiva semioticii, care analizează relaţia dintre semn, referent şi mintea umană. Ea ne ajută să înţelegem cum sunt folosite semnele şi simbolurile, ce reprezintă ele, si mai ales cum sunt organizate. Importanţa şi rolul publicităţii ca mod de comunicare (Advertising - A Way of Communication) sunt definite din această perspectivă. Publicitatea este un mod de comunicare al cărei scop este de a informa şi de a influenţa comportamente umane. Cel puţin patru elemente ale comunicării se regăsesc în publicitate: transmiţătorul, mesajul, canalul mediatic şi receptorul. În ceea ce priveşte aspectele negative ale publicităţii, se poate remarca un efect indirect asupra comunicării, prin modificarea naturii acesteia.
Lucrarea se remarcă prin lectura critică şi sintetizarea unei bibliografii bogate, precum şi corecta ilustrare a afirmaţiilor teoretice.


Prof. univ. dr. Lavinia Nădrag