Colecţii cărţi / 2008

Impactul politic al fenomenului terorist în ansamblul relaţiilor internaţionale la începutul secolului XXI

Autor(i) : Mariana NEACŞU
An publicare : 2008
ISBN : 978 – 973 – 732 – 09
Conţinut : download PDF

Introducere

Atentatele din 11 septembrie 2001 deschid o nouă perioadă în istoria relaţiilor internaţionale. Bilanţul tragediei este impresionant: cel puţin 3.600 de morţi, turnurile gemene ale World Trade Center din New York – complet distruse, una dintre aripile Pentagonului, de la Washington, avariată, o ţară traumatizată, un spectacol de groază pe care lumea întreagă l-a putut urmări pe ecranele televizoarelor. Lista consecinţelor pe plan uman, politic şi economic nu este încă încheiată.
Istoricii nu omit niciodată prilejul de a atrage atenţia asupra faptului că terorismul există de multă vreme, poate chiar dintotdeauna, şi că nu va dispărea în deceniile care vor veni.
Terorismul nu este o doctrină, care să poată fi plasată pe acelaşi plan cu comunismul, nazismul. El este înainte de toate un mijloc, o metodă de a provoca frica, de a impune o voinţă, obiective raţionale sau iraţionale.
Terorismul nu ţine seama de considerente morale: execută oameni nevinovaţi, sub pretextul că nimeni dintre noi nu este cu adevărat nevinovat. Foloseşte, deopotrivă, arme sofisticate şi rudimentare, recurge la cea mai complexă tehnologie, cum ar fi, de exemplu Internetul, informatica şi electronica, întruchipează faţa, ascunsă şi detestabilă, a globalizării.
Lucrarea de faţă - Impactul politic al fenomenului terorist în ansamblul relaţiilor internaţionale la începutul secolului XXI – îşi propune o analiză a fenomenului terorist la sfârşitul secolului XX şi începutul secolului XXI.
Epocă marcată de apogeul guvernărilor monstruoase, secolul XX este un secol al terorismului instituţional. Se întâlnesc acum, fără să se anuleze, cele mai ignobile excese. Prin inumanitatea deliberată, cinică şi programată, el a lăsat probabil imaginea unei perioade malefice. Raportate la progresele tehnicii, războaiele sale nu sunt nici mai mult nici mai puţin distrugătoare decât cele din alte timpuri. El abundă însă în crime pe scară largă, organizate chiar de mâna guvernelor împotriva propriilor popoare.
Am ales şi am tratat cu foarte multă plăcere şi cu un deosebit interes această temă, fundamentală şi vitală pentru ansamblul relaţiilor internaţionale, cu dorinţa de a aduce un plus de cunoaştere în acest domeniu.
Am ales această temă deoarece, terorismul este un flagel mondial care a luat amploare şi deţine un număr record de atentate sinucigaşe pe glob. Terorismul de azi capătă noi forme de distrugere şi de accentuare a atentatelor sinucigaşe. Organizaţiile teroriste deţin o întreagă paletă de tehnici de care fac uz în atentate: recrutarea femeilor şi copiilor ca unelte sinucigaşe, a unor doctori microbiologi care fabrică arme biologice, doctori ingineri în fabricarea muniţiilor şi armamentelor de distrugere în masă, experţi militari care fac instructajul noilor recruţi pentru a face faţă situaţiilor de stres, efortului psihic şi fizic prelungit în situaţiile de premeditare şi atentatele sinucigaşe, cercetări în domeniul producerii de arme biologice, exersări şi repetiţii în vederea pilotării avioanelor de mare capacitate pentru atentate, cultivarea, fabricarea şi vânzarea drogurilor pe piaţa neagră.
Terorismul, văzut sub formă de conflict asimetric între un grup de indivizi plasaţi pe un palier sub-statal şi un stat ţintă, a cunoscut, ca şi războiul, mutaţii importante pe întreg parcursul istoriei omeneşti.
Transformările de esenţă înregistrate de terorism în ultimii ani ai secolului XX şi mai ales la începutul secolului XXI, sunt atât de complexe şi radicale încât putem vorbi de un sfârşit al terorismului clasic, aşa cum a fost el perceput timp de peste 2000 de ani. El şi-a diversificat formele, astfel încât în prezent vorbim şi de terorism narcotic, terorism biologic, terorism cibernetic, de ad-terorism şi nu în ultimul rând de ecoterorism. Ele au ceva în comun şi anume legitimarea prin violenţă, intimidare,
furie, teroare.
Pentru elaborarea lucrării am folosit o bibliografie variată, astfel încât conţinutul lucrării să fie cât mai bine ilustrat.
De un deosebit ajutor în elaborarea lucrării mi-au fost lucrările autorilor: Delcea Cristian, Ioan Maxim, Magda Ferchedău – Muntean (coord.). Am folosit, de asemenea şi lucrările unor autori străini, de prestigiu, precum Imanuel Geiss, Stephane Courtois, Pierre Milza, Serge Berstein.
Lucrarea de faţă este structurată în cinci capitole. În primul capitol intitulat „Definirea fenomenului terorist” am identificat problemele care apar în definirea noţiunii de terorism, modul în care de-a lungul timpului a fost definit terorismul, precum şi evoluţia acestei noţiuni. De asemenea, tot în acest capitol am realizat o caracterizare a tipurilor de terorism.
Capitolul al II-lea intitulat „Antecedentele terorismului în secolul XX” se doreşte o analiză a fenomenului terorist din secolul XX, dar şi o caracterizare a unor acte teroriste din această perioadă cu impact asupra vieţii politice.
În capitolul al III-lea „Formaţiuni şi organizaţii teroriste la sfârşitul mileniului II şi începutul mileniului III” am realizat o caracterizare a principalelor formaţiuni şi grupări teroriste din Asia, Africa, America Latină şi Europa. Aceste grupări le-am caracterizat din punct de vedere al acţiunilor desfăşurate în ultimii ani, al ariei de acţiune, al finanţării şi al numărului membrilor.
Capitolul IV intitulat „Efectele actelor teroriste asupra relaţiilor dintre state” tratează modul în care atacurile teroriste au influenţat viaţa politică internă, dar şi relaţiile dintre state.
Studiul de caz tratat în capitolul V intitulat „Mediatizarea fenomenului terorist” mi-a dat posibilitatea să urmăresc modul în care presa reflectă un atentat terorist. Am ales în acest sens atentatul din Madrid – Spania, din 11 martie 2004, şi am analizat maniera în care atentatul a fost prezentat de două cotidiene româneşti: Adevărul şi România liberă.